Gogosica, „little donut” în limba engleza, este în grija noastra înca din 2006. A fost gasita cautând disperata hrana si încercând sa evite masinile care circulau în apropierea unei benzinarii din Sibiu. Din cauza taliei mici (încape fara probleme într-o geanta si cântareste aproximativ 6 kg), Gogosica ar fi fost o victima sigura a traficului infernal si al abuzurilor la care era permanent expusa.
Desi este un câine extrem de blând si afectuos, nu am reusit sa ii gasim un camin comfortabil si primitor, în mare parte din cauza vârstei, sau poate pentru ca pur si simplu nu era acea rasa pe care si-ar fi dorit-o cei ce s-au interesat de ea. Oricum, soarta ei s-a schimbat brusc în foarte bine si va locui alaturi de o familie iubitoare, într-un camin asa cum n-a visat vreodata, gasit de prietenii nostri din Finlanda, Hemlösa Hundars Vänner.
Dorim sa le multumim si pe aceasta cale prietenilor nostri finlandezi pentru aceasta activitate dificila pe care o desfasoara, dar care este, probabil, unul dintre joburile cele mai placute din lume, din punct de vedere al satisfactiilor personale si sufletesti: schimbarea în bine a vietilor catelusilor. Le multumim din nou prietenilor din Finlanda pentru tot sprijinul pe care ni-l acorda!
Animal Life
STIRI & POZE – NOUA VIATA A GOGOSICAI ÎN FINLANDA
Hello tuturor!
În sfârsit am gasit putin timp liber pentru a ma aseza în fata calculatorului si a asterne câteva rânduri despre draga noastra Gogosica, sau Titi, asa cum am rebotezat-o. Titi este acum un catel complet schimbat fata de cum era la sosirea în Finlanda, în octombrie. Titi era atunci extrem de speriata, foarte apatica, dar ulterior s-a dovedit a fi cel mai minunat si mai fericit catel din lume! Acum e pur si simplu un catel de vis! E foarte linistita atunci când ramâne singura în casa – de fapt doar cu prietenul ei, un chihuahua. Nu latra la alti catei atunci când iesim la plimbarica, adora sa fie rasfatata si sa faca multa miscare. Îmi place ca pot sa o scot la plimbare si fara lesa; e asa de cuminte ca nu se îndeparteaza deloc de lânga mine.
Cel mai mult si cel mai mult, Titi iubeste zapada. Sare în cel mai mare morman de zapada pe care-l vede si începe sa sape tunel dupa tunel. De multe ori ma tot minunez: desi are 7 ani, se comporta ca un catelus zgubilitic si lipsit de griji.
Titi si Maisa, câinele mamei mele, în varsta de 8 ani, sunt cei mai buni prieteni întâlniti vreodata. Adora sa se joace împreuna. Titi se joaca si singura, cu toate jucarelele primate în dar; îi place foarte mult sa rontaie oase. Titi avea viermisori intestinali când a ajuns în Finlanda, dar a trecut cu bine prin ambele rânduri de tratamente si acum este ca noua. A fost singura problema de sanatate cu care ne-am confruntat de când am primit acest minunat catel – Titi.
Nu am observat traume severe în cazul ei, dar am remarcat ca îi este destul de frica de barbati si ca e îngrozita de picioare, mai ales cele încaltate. Mi-e imposibil sa înteleg cum cineva poate rani sau se poate purta urât cu un catel precum Titi a noastra.
Noi toti suntem bine! Va voi fi vesnic recunoscatoare pentru ca mi-ati oferit-o pe Titi. Este cea mai scumpa fetita si un paznic de exceptie. Va multumesc si va trimit niste poze cu ea.
Salutari,
Ronja, Titi si Sami
