Pe Baby Benny l-am vazut prima oara acum o saptamana, mergand singur pe mijlocul unui drum intens circulat. Era la aproape 1 kilometru distanta de turma sa si parea dezorientat sau suparat sau indurerat…. Daca am sti sa le interpretam comportamentul mai bine, probabil ca am fi inteles de atunci prin ce trecea! La ceva distanta urma sa-i descoperim semenii si ciobanul, care se presupune ca trebuia sa-i fie calauza. Din discutia cu “dl.” cioban ne-am dat seama ca interesul pentru ca Benny sa revina la turma era mic, pentru ca “nu stiu ce are! Cred ca e bolnav! Va veni el…poate!” Asa ca ne-am intors inapoi, pentru a-i asigura drumul linistit lui Benny, pana avea sa ajunga din nou in mijlocul turmei. Insa la revedera ciobanului, spaima si fuga care l-au cuprins pe Benny, au fost cele care ne-au facut sa intelegem faptul ca are nevoie de ajutor. Asa ca in urma “tratativelor”, l-am preluat, si dupa o saptamana in foster, urma sa aflam ca cel mai probabil a fost batut cu bata, motiv pentru care merge rau, si ca daca are noroc isi revine. Si, asa a fost! Ieri l-am dus pe Benny la noua lui casuta, iar atunci cand ne-a vazut, am auzit probabil cel mai dulce behait din cate exista, cel al unui mielut care indraznea sa fie bucuros si care putea sa spere la o viata frumoasa! 🙂 El a fost adoptat ca animal de companie si traieste acum alaturi de un magarus, alte doua oite si catei, avand gradina lui de 2000 m² si o sura in care-si va gasi un somn linistit in fiecare seara de acum inainte! Multumim dlui. Claudiu, care i-a oferit cazare temporara neconditionata si multumim familiei frumoase, care l-a adoptat!
