18.07.12: Alma si toti cei 6 pui au pornit si ei spre Germania. Toti vor avea o viata ca in povesit.
Nu știm de când a început povestea tristă a Almei. Poate din ziua când s-a născut, ca și proprii ei puiuți, sub o scara mizerabilă de bloc. Sau poate de când un stăpân fără suflet a aruncat-o în stradă pentru că lătra noaptea prea tare.
Oricum ar fi, noi am găsit-o într-o stare de plâns, murdară și bolnavă, târând după ea opt puișori slabi și guralivi și adăpostindu-se de frig și ploaie sub streașina bisericii din Strand. Însă ochii ni s-au umplut instantaneu de lacrimi când ne-am dat seama, din mersul nesigur și șovăiala cu care ocolea obstacolele, că Alma este oarbă. Nu stim ce instincte și ce îngeri păzitori are un câine orb pe străzile nemiloase ale orașului, dar o cățelușă care, oarbă fiind, mai și îngrijește 8 puiuți nu poate fi decât o eroină.
Cu blană scurtă și neagra ca lumea văzută prin propri-i ochi, Alma a învățat să se descurce în micul univers din jurul bisericii unde își duce zilele, vegheată doar de bunul Dumnezeu și încearcă, așa cum poate, să își îngrijească și să își educe puii.
Iar pentru că orice erou merită respect și o mână întinsă la nevoie, încercăm și noi să facem ceva pentru Alma. Îi căutam o curte liniștită în care să își crească puiuții până când va veni momentul ca ei să plece spre o viață în sfârșit fericită, cu mâini care mângâie în loc să lovească și colțuri calde de canapea în loc de umezeala șanțului și unde ea să își poată duce restul vieții fericită, iubită și îngrijită. Și dacă o intervenție medicala îi poate salva vederea bolnavă, am vrea să o ducem într-o zi să își vadă puiuții în noua lor casă. Atunci și în viața ei ar fi lumină.
Ne puteți ajuta?
